vineri, 26 august 2011

Biserica- lacaș al sufletului

Deși la începutul vecului XIX, cînd abia s-a întemeiat satul Răzeni și avea numai cîteva case, neavînd încă biserică, oamenii mergeau la biserica din Gangura. După o scurtă perioadă de timp și la Răzeni, în 1818 la 28 decembrie mitropolitul Gavriil a sfințit biserica și a dat blogoslovenie protopopului Ioann Dimitriu de la Buecani.
Cei dintîi preoți în sat au fost preotul Ioan Melega și preotul Arhip Sidorivici.Anastasie Neaga spune ” Biserica satului Răzeni are o arhitectură veche. Forma ei lungăreață cu clopotnița ce se înalță dinainte, deasupra pridvorului de lemn, ca și cum iesă din acoperiș, în chip de turn pătrat, ascuțit în sus, în vîrf, în care pe două bîrne atîrnă trei clopote cu preț de 450 ruble. E contruită de lemn, căptușită cu șindrile. Prestolul în ea e unul în cinstea Sfinților Voevozi Mihail și Gavriil. Iconostasul în ea pînă în anul 1865 a fost simplu, de scînduri, cu icoane de pictură veche, iar în anul 1866, în locul iconostasului vechi, s-a construit unul nou, cu un mare asortiment de ornamnete, sculptat și cu icoane de pictură nouă, odată cu care, s-a făcut în biserică și o reparație considerabilă, ce a constat în prefacerea ferestrlor, a tavanului și adăugirea la biserică a noului prodvor, și care au costat la un loc aproape două mii de ruble. Slujba Dumnezeiască se săvîrșește parte rusește, parte moldovenește”


De atunci și pînă acum biserica a primit un aspect mult mai frumos, datorită reparațiilor care s-au făcut. Aici vin oamenii pentru a-și găsi liniștea sufletească, pentru a primi un sfat de la duhovnicul lor.De sărbători lumea se adună pentru pomenirea celor petrecuți din viață, sau se roagă pentru sanătatea lor și a celor apropiați.

marți, 16 august 2011

Ai noștri la oraș

Vasile Cerbușcă- directorul Bazinului de Înot, prorectorul Institutului Național de Cultură Fizică și Sport, Președintele Federației de Aerobică și Shaping din Moldova
S-a născut într-o familie de țărani gospodari. Cînd a împlinit virsta de 17 ani, mama sa a murit. După absolvirea a  opt clase, nu a plecat să-și continuie studiile, dar a rămas la sat. Lucra tractorist de rînd cu tatăl său. Ceva mai tîrziu a plecat să facă serviciul militar, după ce s-a întors de la armată a învățat în clasa a 9-a și a 10-a la una din cele mai prestigioase școli din Chișinau, astăzi Liceul ”Prometeu”, după care a fost înmatriculat la Institutul Pedagogic de Stat ”Ion Creanga”, facultatea de Educație fizică și sport.
Din anul 1986 a fost numit în funția de director al Bazinului de Înot al Institutului de Cultură Fizică și Sport.
Întrebat de le-ar dori răzănenilor el a răspuns: ”fiecare om din răzeni să sădească un pom, să ridice o casă și să sape o fintînă. Aș dori ca sătenii să aibă mai multă dîrzenie, mai multă ambiție și sa fie mai puternici și mai insistenți. ”

Elizaveta Vrabie Bivol- director-adjunct la fabrica de mobilă S.A ” Viitorul ” din Chișinău
Lucrează la fabrică din 1982, chiar după absolvirea academiei. Pe atunci se produceau numai scaune. În ultimii 12 ani fabrica s-a reprofilat, s-au facut multe schimbări. Colaborează cu colegii din România, Rusia, Germania, Olanda, Franța si Georgia.
Elizaveta Vrabie Bivol nu a uitat de satul său de baștină și de cîte ori are ocazia vine în vizită. Ea, deasemenea, a contribuit la renovarea gardului cimitirului din sat, acoperișului Liceului Teoretic Răzeni, a contribuit la editarea carții satului ”Vatra Veșniciei”  și a ajutat mulți oameni din sat care au mare nevoie de ajutor.

Eudochia Bujeniță Mârza- manager al Societății civile cu Răspundere Limitată ”Valeoles”
Este originară din Răzeni, a avut parte de bunici și părinți harnici. În anul 1978 a absolvit școala medie din sat. După terminarea colegiului de medicină, în anul 1982, si-a început activitatea de muncă în calitate de asistentă medicală la clinica orășenească nr.6 din Chișinău. Mai tîrziu s-a angajat în aceeași calitate în secția de terapie intensivă a spitalului clinic republican. A consacrat specialității alese mai bine de 20 de ani, iar acum cîțiva ani si-a pornit o afacere proprie, pizzeria ”Regal” care e și întreprinderea de bază a firmei ”Valeolis”
La baștină Eudochia nu pleacă ca oaspete, se duce la ea acasă, la casa parintească, spune Eudochia Bujeniță.

Grigore Bivol- doctor în medicină, Presedintele Asociației Medicilor de Familie din Republica Moldova, șeful Catedrei Medicina de Familie a USMF ” N. Testemițanu ”  ”Am un respect deosebit față de consătenii mei. Mi-s dragi. Le mulțumesc că sunt respectuoși. Mă bucur că le pot da o mînă de ajutor cînd au nevoie de mine. Mă adresez părinților: trimiteți copiii la carte, numai astfel vom izbîndi, pentru că acest secol nou e al cărturarilor, iar tinerilor le-ar zice: exploatați la maximum receptivitatea la nou, modelați-vă mintea și sufletul”




sâmbătă, 13 august 2011

Răzeni - un nume, o așezare umană

Satul Răzeni prezintă una din cele mai vechi așezări umane din Moldova. Este situat la o depărtare de 32 km de Chișinău, nu departe de confluența rîului Botna cu afluentul său Botnișoara. Moșia satului se mărginește, cu vechile ocine de pămînturi ale satelor Molești, Cigîrleni, Cărbuna,Gangura, Țîpala, Horești. Peste Botnișoara, spre sud, își așterne covorul verde păduri seculare, padurici, rediuri și poiene- reminescențe ale codrilor Lăpușnei de altă dată. Satul și împrejurimile sale sînt străjuite de mari înălțimi- culmi de dealuri, movili, piscuri- cu denumiri ce tăinuiesc evenimente, fapte și întîmplări din trecutul îndepărtat: Berdeu, Podișu, Capul dealului, Movila lui Traian, Mamîia. Văi, vîlcele și hîrtoape îmbrăzdează cîmpurile în toate direcțiile, purtînd și ele nume captivante: Ceuca, Sarmiza, Ursoaia, Răstieni, Valea Bursucului, Valea Cînepei, Cercu.



Valea ”Ceuca”- această denumire este o mărturisire a faptului ca satul Gangura și-a schimbat locul.
Oamenii strămutîndu-se, și-au desfăcut casele și au luat cu ei tot ce au putut, mai ales lemnul, pe care îl puteau întrebuința iarăși la case. Biserica, însă, nu au stricat-o, dar au scos din ea lucrurile și podoabele de preț. În casele rămase și în biserica pustie se adăposteau foarte multe ceuci. Răzenenii, cînd aduceau vorba despre acea vale, o numeau ”ceuca”. Această denumire se mai păstrează și astăzi.



Valea ”Sarmază”- o dovadă ca Răzenenii au dăinuit și în vremea tătarilor este denumirea acestei văi situate în apropierea satului, la 2,5 km în direcția sud-vest. Denumirea văii provine de la numele unui sat tătăresc ”Sarămîrsa”, ce a existat pe acest loc.










”Scripțăni”- denumire a partii de est a satului Răzeni.
Conform documentelor istorice, moșia Răzenilor se marginea cu moșia Scripțăni a mănăstirii lui Sfete Ioan. Mai tîrziu astfel se numea curtea de la moșia unui bun proprietar, Grigore Demianovici, situată nu departe de sat.






(sursa: Ioana Crețu, profesoara de geografie)