sâmbătă, 13 august 2011

Răzeni - un nume, o așezare umană

Satul Răzeni prezintă una din cele mai vechi așezări umane din Moldova. Este situat la o depărtare de 32 km de Chișinău, nu departe de confluența rîului Botna cu afluentul său Botnișoara. Moșia satului se mărginește, cu vechile ocine de pămînturi ale satelor Molești, Cigîrleni, Cărbuna,Gangura, Țîpala, Horești. Peste Botnișoara, spre sud, își așterne covorul verde păduri seculare, padurici, rediuri și poiene- reminescențe ale codrilor Lăpușnei de altă dată. Satul și împrejurimile sale sînt străjuite de mari înălțimi- culmi de dealuri, movili, piscuri- cu denumiri ce tăinuiesc evenimente, fapte și întîmplări din trecutul îndepărtat: Berdeu, Podișu, Capul dealului, Movila lui Traian, Mamîia. Văi, vîlcele și hîrtoape îmbrăzdează cîmpurile în toate direcțiile, purtînd și ele nume captivante: Ceuca, Sarmiza, Ursoaia, Răstieni, Valea Bursucului, Valea Cînepei, Cercu.



Valea ”Ceuca”- această denumire este o mărturisire a faptului ca satul Gangura și-a schimbat locul.
Oamenii strămutîndu-se, și-au desfăcut casele și au luat cu ei tot ce au putut, mai ales lemnul, pe care îl puteau întrebuința iarăși la case. Biserica, însă, nu au stricat-o, dar au scos din ea lucrurile și podoabele de preț. În casele rămase și în biserica pustie se adăposteau foarte multe ceuci. Răzenenii, cînd aduceau vorba despre acea vale, o numeau ”ceuca”. Această denumire se mai păstrează și astăzi.



Valea ”Sarmază”- o dovadă ca Răzenenii au dăinuit și în vremea tătarilor este denumirea acestei văi situate în apropierea satului, la 2,5 km în direcția sud-vest. Denumirea văii provine de la numele unui sat tătăresc ”Sarămîrsa”, ce a existat pe acest loc.










”Scripțăni”- denumire a partii de est a satului Răzeni.
Conform documentelor istorice, moșia Răzenilor se marginea cu moșia Scripțăni a mănăstirii lui Sfete Ioan. Mai tîrziu astfel se numea curtea de la moșia unui bun proprietar, Grigore Demianovici, situată nu departe de sat.






(sursa: Ioana Crețu, profesoara de geografie)